ND a organizat Marşul Memorial Avram Iancu la Cluj-Napoca – ND Sibiu a fost acolo!!!!!!!
Posted by admin in Comunicate on March 22, 2012
Peste 350 de membri şi simpatizanţi ai Noii Drepte au participat sâmbătă la un marş în memoria lui Avram Iancu, în centrul municipiului Cluj-Napoca, fluturând drapele naţionale şi cu crucea celtică şi strigând “România românilor”, “Unitate naţională”, “România mare, în vechile hotare”, “Nu vrem să fim o naţie de sclavi!” sau “Harghita, Covasna, pământ românesc”. Deasemenea au fost afişate mai multe bannere cu mesaje precum ”Marşul Memorial Avram Iancu – 163 de ani de la victoria Revoluţiei Române în Ardeal”, “Pentru o Românie mare, demnă şi puternică” sau “Împotriva separatismului maghiar, pentru unitate naţională”.
Naţionaliştii români, veniţi la Cluj din mai multe judeţe ale ţării şi din Basarabia, s-au strâns în jurul orei 12.00 în Piaţa Mihai Viteazu pentru a-l comemora pe Avram Iancu şi pentru a marca împlinirea a 163 de ani de la victoria Revoluţiei Române în Ardeal. Traseul marşului, devenit deja tradiţional, a fost mărit faţă de anii precedenţi, incluzând Piaţa Mihai Viteazu, Strada Regele Ferdinand, Bulevardul Eroilor şi Piaţa Avram Iancu.
CONFERINŢA LA SIBIU: “BASARABIA – DOUĂ SECOLE DE SUFERINŢĂ ŞI SPERANŢĂ ROMÂNEASCĂ”
Posted by admin in Acţiuni, Promovare/Imagine on March 21, 2012
Basarabia – două secole de luptă și suferință
Posted by admin in Multiculturalism on March 12, 2012
Asociația Noua Dreapta filiala Sibiu și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu” vă invita să luați parte la conferința „Basarabia două secole de luptă și suferintă”. Evenimentul va avea loc la Biblioteca „Astra” corpul B, vineri 16.03.2012.
Organizatorii evenimentului își propun o analiză obiectivă a anexarii Basarabiei, acest fapt, de o importanță istorica stringentă, ridică întrebări delicate precum deznaționalizarea poporului român, amprenta daco-romana asupra formarii românilor în spațiul dintre Prut și Nistru și identitatea națională. Se vor urmări de asemenea, repercusiunile politcii ofensive a Rusiei, concentrată pe relatări și baze istorice veridice, de o relevanța covârșitoare.
Într-o perioadă în care ignoranța și neutralitatea generată de lipsa de verticalitate domină realitatea cotidiană, iată, se ivește acest prilej de a ne reidentifica și însuși tiparele sanguine, esența națională și sacrificiul strămoșilor.
AZI SI IERI
Posted by admin in Comunicate on March 2, 2012
Azi şi ieri
de Radu Horotan
Într-o zi aşa frumoasa de primavară toţi medităm la ce e şi ce nu e. Da. E vorba de ţara noastră, despre România noastra şi numai a noastră, despre sentimentele noastre de ceea ce simţim noi ca români ce suntem sau ne prefacem a fi. La televizor auzim to felul de replici unele mai acide decât celelalte despre tot felul de mârlanii scrâşnite de vocile vacilor din media şi nu numai. E vorba de meleagurile noastre frumoase care ne accepta aşa cum suntem. Oare de ce?
Uite de ce:
Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se semnează pe acest pământ. Vezi plăcutele de la Tărtăria.
Şi cum te simţi tu ca român? Sau cum ar trebui sa te simţi?
Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUŞIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te laşi dezbinat ??Ai fost scut creştinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului.
Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi şi costoboci daci, nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc.
Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena şi întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un intrus. Când îţi vei revendica drepturile ?
Iar acum mă întrebi cine e Zamolxe? Pai cum cine e? Dacă nu ştim nici cele mai elementare lucruri fapt care e foarte trist atunci cum o sa-ti educi tu copiii? Ha? Ce o să le zici? O să le zici de Raţ sau Piţurcă. O să le zici că ei sunt un model demn de urmat? Te înşeli atunci amarnic.
Din acest neam au apărut Eminescu, Enescu, Brâncuşi, Goga, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu,Constantin Noica, Arghezi. Dar ce păcat…pentru ca noi ne-am uitat identitatea. De ce ai lăsat să se întâmple asta? Astăzi, TU ROMÂNE!!! pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei să se facă asta ? Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor urma ?
Îţi dai seama că suntem manipulaţi? Ca pe fiecare canal de ştiri apare câte o matracucă sau o cloambă care îţi atrage atenţia în mod indirect? Sau că la radio sunt piese din cele mai idioate? Unde sunt valorile noastre? Bianca Plastifiata ? asta e valoare? sau Daniela Crudă servită pe tavă cu o bucată de castravete murat???
Manipularea române porneşte exact de acolo de unde nu te aştepti. Inclusiv de la funcţiile pe care le ocupă diverşi domni Versace sau distinse doamne vaci Prada? … ăsta crezi ca e ţelu? Asta îţi doreşti?
Lumea pleacă în afara ţării…crezând că acolo e mai bine…Dar ce? Am ajuns robi? Chiar în halul ăsta ne înjosim? Să ajungă curve din mame? Chiar mai putem suporta o astfel de înjosire? Sa fim trataţi ca nişte ţigani? Dar ce e asta? Se poate domnilor?
Păi da. Uite că se poate. Ca ţara nu are nevoie de noi. Oare în câţi dintre noi au gena lui Brâncuşi, Vlaicu sau Petrache Poenaru? Ia zi-mi câti?
Dar oare te-ai gândit vreodată ca toate astea sunt premeditate? Că se tinde se ne mazilească de tot? Că politicienii noştrii au nevoie doar de proşti şi inculti? Că de aia se dau o grămadă de bani ţiganilor? Că de aia un ţigan ia mai mulţi bani decât mama ta care a muncit o viaţă? Că de fapt acel ţigan nu a muncit nici măcar o zi?
Sau te-ai gândit că toate urmele civilizaţiei noastre o sa fie şterse? Ştiai ca se preconizează o autostradă deasupra la Sarmisegetuza Grădiştea? E….acum o sa ma întrebi că unde e aia……Aici am să tac nu am să răspund şi te las pe tine sa continui.
Iar TU ROMÂN ce eşti dacă nu o să continui atunci, copiii tăi nu o să mai ştie nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS pe iphone şi o să ajungă şi ei sclavi la fel cum suntem noi acum.
ION CRANGA 1 MARTIE 1837 – 31 DECEMBRIE 1889
Posted by admin in Multiculturalism on March 1, 2012
Astăzi se împlinesc 175 de ani de când s-a născut ION CREANGĂ .
Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.
Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserică din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern (“tatal mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței, la Broșteni, unde continuă școala.[2] În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola.[2]
S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în Amintiri:
„Dragi mi-erau tata și mama, frații și surorile și băieții satului, tovarășii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, țarinele cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire.”
n 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
Între 1883 și 1889 a fost bolnav de epilepsie[2] și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu .
Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași
HOREA CLOŞCA ŞI CRIŞAN
Posted by admin in Multiculturalism, Promovare/Imagine on February 28, 2012
Autor: Cătălin Guțiu
Azi 28 februarie se împlinesc 227 de ani de la jertfa martirică a conducătorilor rascoalei țaranești de la 1784, o adevărată revoluție națională prin cele ce vor fi vrut a fi impuse de răsculați. Contextul aprinderii revoltei a fost unul cum nu se poate mai greu pentru populația românească, încercată greu, nu atât de curtea imperială cât de mârșavii nobili unguri, nemeși si jeleri care secătuiau sărmanii țarani mai abitir decât năvălirile tătarilor. Astfel iobagii români trebuiau să presteze pe săptămână 4 zile cu brațele, 2 cu animalele și alte pentru jeleri. Din puținul lor trebuiau să plătescă zeciuială din bucate și animale, să dea bir pe cărăușie , animal, plocon, geam de sticlă, fum, prisacă și câte și mai câte.Peste acestea mai suportau masă și casă pentru cei ce adunau bir, suportau incartiruirea militarilor. Nobilii au instituit monopol pe morărit, vânat, pescuit și pășunat, au pus plăți și poveri mari pe minerit, pe transportul lemnelor și construcția de cuptoare.
Deși Maria Tereza a emis un decret de toleranță pentru românii de religie ortodoxă ce le permitea numitea unui episcop ortodox, efectul acestuia a fost nul. Fiul său, Iosif al II-lea, ajungând in Transilvania în 1773, primește în jur de 19000 de petiții, la fel și la a doua vizită. Horea insuși se deplasează de patru ori la Viena, unde îi prezintă împăratului nedreptățile la care sunt supuși românii din Transilvania, ultima audiență având-o în aprilie 1784. În același an, în vară, împăratul dispune o conscripție militară a regimentului de graniță, cei înrolați urmând să primească arme, scutire de îndatoririle iobăgești și primirea în proprietate a casei și pământului ce îl aveau în folosință. Numărul doritorilor a depășit cu mult așteptările și guvernaatorul Samuel von Brukenthal, la presiunea grofilor unguri, anulează conscripția, fapt care îi înfurie pe țărani. Horea aduce vestea că oamenilor li se face o nedreptate deoarece ordinul nu a fost anulat de împărat, aceștea pornesc în 31 octombrie 1784 spre Alba Iulia pentru a cere socoteală, pentru a evita o confruntare cu husarii aceștea ocolesc orașul Brad și înoptează in satul Curechiu, husarii află de plan și atacă în aceeași noapte, dar sunt înfrânți și dezarmați de români. Aceștea însetați de dreptate și mânați de suferințe îndurate secole de-a rândul, atacă în 3 noiembrie curtea Kristyory din Crișcior. Apoi o parte din ei pornesc spre Brad iar cealaltă parte spre Abrud prin Mihaileni.
Răscoala din comitatul Zarandului se întinde în comitatul Hunedoarei, în 4 noiembrie ard castelul grofului Anton Iosica din Brabișca pe valea Mureșului, iar în următoarele zile ard curțile grofilor din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sârbi, Gura Sada, Tătărăști, Leșnic, Dobra, Roscani, Geoagiu de Jos, etc. Mulți nobili, nemeși și popi unguri cad executați aici pentru vinile lor. Răsculații din Zarand îi ridică și pe iobagii de pe Valea Sreiului și Țara Hațegului, și împreună trec prin foc și pedeapsă edificiile nobiliare până la hotarul cu Țara Românească. Răscoala ajunge la porțile cetății Devei, eșuând în încercarea lor de a lua cetatea. Horea se adresează nobililor asediați cu un ultimatum care rezumă cererile politice ale răsculaților:
„Nobilul comitat, împreună cu toți stăpânii de moșii și cu toată seminția lor, să jure pe cruce, nobili să nu mai fie, fiecare dacă va putea găsi o slujbă să trăiască dintr-aceea… nobili stăpâni de moșii să părăsească odată pentru totdeauna moșiile nemeșești…să plătească dare ca poporul de rând. …Dacă comitele și nobili se vor învoii la aceasta, țăranii le făgăduiesc pace ”
Programul mai cerea eliberarea țăranilor arestați, eliberarea națională și organizarea după planurile lui Horea a unei „republici populare”. Focul răscoalei se întinde repede în părțile Aradului, Maramureșului și Sibiului, participând și țăranii sași și unguri. Confruntările dure cu armata imperială de la Brad (27 noiembrie), Lupșa și Râmeț (29 noiembrie), aduc victorii răsculaților, dar lupta de la Mihăilești (7 decembrie) se termină în favoarea imperialilor, țăranii obosiți sunt trimiși acasă peste iarnă de către Horea, se despart cu convingerea că vor birui în primavară.
Prin trădare Horea și Cloșca sunt prinși în Pădurea Scorușetului în Munții Gilăului. Apoi cade prins și Crișan în 30 ianuarie 1785. Prizonierii sunt duși la Alba Iulia și încarcerați în celule separate la porțile a III-ia și a IV-a, iar Crișan în vechiul corp de gardă până în 13 februarie 1785 când își pune capăt zilelor.
Ancheta comisiei imperiale conduse de contele Anton Iankovich, stabilește cursul rascoalei și capii săi. Iankovich adaugă la sentință articolul care prevede pedepse cu moartea prin tragere pe roată pentru fapte de tâlhărie și omor la drumul mare în scopul de a înspăimânta mulțimea și de a satisface setea de răzbunare a nobilimii maghiare. O imagine a execuției din 28 februarie 1785 o primim comform istoricului Ghe. Anghel, de la profesorul de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, care scrie o scrisoare unui prieten din Roma în 2 martie 1785:
„După cum prevedea sentința, în dimineața de 28 februarie la ceasurile nouă și jumătate, Horea și Cloșca au fost așezați fiecare pe câte un car special, fiecare fiind insoțit de un preot schizmatic (ortodox). Este cu neputință să descriu mulțimea care a fost de fața. Ei au fost însoțiți de un excadron de cavalerie Toscana în ținută de paradă, cu mare pompă, si de aproximativ 300 de pedeștri orășeni și husari. Batalionul de pedestrași a format un careu, iar călăreții sau așezat pe două aripi. Eu prin bunăvoința unui locotenent de cavalerie, am stat călare, astfel am văzut de la început execuția și parada cum văd această foaie de hârtie din fața mea.”
Întâi a murit Cloșca, care a primit 20 de lovituri, Horea îl privea în picioare, a urmat Horea, căruia i-au dat patru lovituri care i-au zdrobit oasele picioarelor, călăul, țiganul Grancea Racokzi, i-a zbrobit pieptul și după încă opt-nouă lovituri a plecat la Domnul. Nici dincolo de moarte nu au gasit pacea creștinească, trupurile le-au fost tăiate în patru și înfipte în țepe și expuse în orașele importante ale Transilvaniei, aceasta a fost și batjocura adusa trupului lui Crișan.
Așa au făptuit dușmanii crima ce a rămas cunoscută drept „supliciul din Dealul Furcilor” , legenda spune că înainte dă pășească pe eșafod Horea ia grăit lui Cloșca cuvintele: „proști îs Ioane, proști, cetatea Bălgradului, Alba Iulia lui Mihai Vodă ne-o dau nouă Ioane ” Și așa a fost, Dealul Furcilor se numește acum Dealul lui Horea, și Alba Iulia am primit-o noi, inima României noastre de la 1 Decembrie 1918. Veșnică pomenire martirilor neamului romînesc !
Consulatul Ungariei din Cluj-Napoca flutură tricolorul maghiar în dispreţul legii şi al românilor
De ani de zile reprezentanţii Consulatului Ungariei la Cluj-Napoca încalcă legile româneşti prin arborarea tricolorului maghiar roşu, alb şi verde. Pe clădirea Consulatului Ungariei din Piaţa Unirii este arborat tricolorul maghiar împreună, numai, cu steagul Uniunii Europene. Conform legilor româneşti în vigoare steagul Ungariei trebuie arborat împreună cu Tricolorul României, aşa cum prevede Legea nr, 75/1994 privind arborarea Drapelului National, „ARTICOLUL 7 – Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul Romaniei numai impreuna cu drapelul national si numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivitati si reuniuni internationale, pe cladiri oficiale si in locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi. Arborarea drapelului Romaniei la manifestarile care se desfasoara sub egida organizatiilor internationale se face potrivit reglementarilor si uzantelor internationale. In locurile in care se arboreaza drapelul Romaniei poate fi arborat si drapelul Consiliului Europei” şi HOTĂRÂRE nr.1.157 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României „Art. 6. – Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.”
De asemenea, în cadrul HG nr. 1157 din 2001, se prevede şi pe ce parte trebuie arborat Tricolorul românesc lângă un drapel al altui stat. „Art. 9. – (1) În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelul din faţă;
b) când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă.”
După cum se poate observa din fotografia clădirii Consulatului Ungariei, Tricolorul românesc lipseşte. Membrii consulatului au arborat numai steagul Ungariei, alături de cel al UE. Lângă clădirea Consulatului Ungariei, pe clădirea Casei Municipale de Cultură este arborat un steag românesc învechit şi spălat de ploaie.
Pe această cale atragem atenţia autorităţilor locale să aplice legea în acest caz prin amendarea reprezentanţilor consulari pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 75/1994 şi HG nr. 1157/2001 şi arborarea imediată a Tricolorului românesc alături de celelalte steaguri pe clădirea Consulatului Ungariei de la Cluj-Napoca.
De 24 februarie Iubeşte Româneşte !!! DRAGOBETELE
Posted by admin in Comunicate on February 27, 2012
Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii.
Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.
Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.
O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.
În lumea satului românesc, pînă la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie
Probabil că, în vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.
După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.
În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: “Dragobetele sărută fetele”. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.
Noua Dreaptă Sibiu vă urează Crăciun fericit
Posted by admin in Comunicate on December 24, 2011
Mișcarea Noua Dreaptă, filiala Sibiu, urează Crăciun fericit tuturor membrilor și simpatizanților.
De Crăciun să fim cu toții cu sufletul curat, să nu existe în sufletul nostru ură, să ne rugăm cu toții la bunul Dumnezeu, să ne dea sănătate, bucurii, multă fericire alături de cei dragi și un viitor luminos pentru tot neamul românesc.
Frați români, acum mai mult decât oricând să fim uniți, să crede în Dumnezeu și în neamul nostru, să luptăm pentru valorile noastre strămoșești. Așa să ne ajute Dumnezeu!
“6.Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatal Meu decât prin Mine.”
SFÂNTA EVANGHELIE DUPA IOAN cap.14,vers. 6
Biroul de Presă al Noii Drepte Sibiu
Îmbrăcăminte și dulciuri pentru copiii din familiile sărace din Sibiu
În apropierea sărbătorii nașterii Domnului, la sediul mișcării Noua Dreaptă din Sibiu a avut loc o acțiune de sortare de îmbrăcăminte călduroasă de iarna și pregătirea de pungi cu daruri de Crăciun.
Pachetele cu îmbrăcăminte și dulciuri sunt destinate copiilor cu rezultate bune la învățătură și comportament adecvat în societate, din familiile românești nevoiașe.
Îmbrăcămintea provine din donații ale oamenilor de afaceri sibieni cărora le mulțumim în numele celor pe care îi ajutăm. Iar dulciurile au fost cumpărate din donațiile strânse de membrii Noii Drepte Sibiu. Read the rest of this entry »
National
Sarbatori Identitare
Bloguri Nationaliste
Personalitati
Românii uitați
Filiale
Recent Comments